1 august: Sfântul Alfons Maria de Liguori, episcop și învățător al Bisericii

Dintr-o nobilă familie din Napoli, Alfons avea asigurat un viitor strălucit, așa cum hotărâse tatăl său pentru el. Alfons era foarte dotat. La 16 ani realizează doctoratul în drept civil și ecleziastic devenind apoi un avocat de renume și de succes.

Nu pierde nici un proces în care pledează. Însă, la rândul său, Domnul pledează cu gingășie cauza Împărăției cerurilor în inima tânărului cu un început în viață atât de promițător. Alfons decide mai întâi să se consacre lui Dumnezeu în lume și, din acest motiv renunță la căsătorie. În cele din urmă petrece din ce în ce mai mult timp în rugăciunea dinaintea Preasfântului Sacrament și a statuii Preacuratei Fecioare Maria. Vizitează bolnavii incurabili și condamnații la moarte. La 27 de ani, pierde un proces din cauza presiunilor exercitate asupra judecătorilor din partea unor persoane influente și bogate.

Dezamăgit de justiția umană, demisionează, devine preot și se consacră lazzaroni-ilor, săracilor din Napoli și din satele învecinate. Astfel și-a ales câmpul său de lucru, acela al săracilor respinși de societate. Pentru ei, fondează Congregația Redemptoriștilor. Sub patronajul sfântul Francisc de Sales.

Întreaga sa viață se va lupta împotriva rigorismului și va face să triumfe în Biserică misericordia și libertatea. Pe vremea sfântului Alfons, duhovnicii, preoţii, îndrumătorii spirituali aveau două atitudini extreme: unii erau laxişti, alţii rigorişti. Laxiştii îi lăsau pe credincioşi în părerile proprii, susţinând că Dumnezeu va judeca pe fiecare după conştiinţa sa, şi că, de altfel, omul face tot ceea ce vrea el. Rigoriştii, sub influenţa curentului jansenist, refuzau să acorde dezlegarea sacramentală chiar şi pentru greşeli mici, învăţând că Dumnezeu cere de la om o desăvârşire absolută; această atitudine îi îndepărta, practic, pe foarte mulţi creştini de la sfintele Sacramente. Alfons de Liguori, cu ştiinţa şi experienţa lui, redactează marea sa operă, Theologia Moralis, în care oferă duhovnicilor cumpătarea dreaptă pentru a nu-i înspăimânta pe credincioşi printr-o rigoare excesivă, dar şi pentru a-i ajuta să se ridice spre o viaţă creştină autentică, în respectul faţă de Legea Divină.

Deşi de mai multe ori a fost rugat să accepte demnitatea de episcop, el a refuzat, până când a fost obligat de papa şi, la vârsta de 60 de ani, devine păstorul diecezei Sfânta Agata dei Goti, pe care o conduce cu zel şi iubire timp de 19 ani.

Bolnav fiind, se retrage într-o mănăstire, la Nocera dei Pagani, în Campania unde moare în anul 1787.

Rugăciune

Dumnezeule, care îi dăruieşti mereu Bisericii tale exemple de virtute, dă-ne harul, ca, astfel să-l imităm pe sfântul Alfons Maria de Liguori în râvna pentru mântuirea fraţilor noştri, încât să avem şi noi parte, împreună cu el, de răsplata cerească. Amin.