Translate

Domnul să-ți dăruiască pacea!

Public acum pe tibipacem.net. Vă invit să mă urmăriți acolo!

Acest blog rămâne disponibil ca arhivă. O parte dintre articole au fost republicate pe noul site.

09 august 2016

10 august: Sfântul Laurențiu, diacon martir



Actele martiriului sfântului Laurenţiu ne relatează că, înainte de a fi întins pe grătarul de fier, ars pe cărbunii aprinşi, Laurenţiu s-a rugat pentru oraşul Roma. Cetatea eternă i-a fost recunoscătoare pentru acest semn de iubire şi a ridicat în cinstea lui treizeci şi patru de biserici. Imaginea lui, trecută în legendă chiar la scriitorii foarte apropiaţi de epoca sa (cum ar fi Prudenţiu), ne este familiară prin actul împărţirii la săraci a daniilor strânse de creştinii din Roma, imagine imortalizată în frescele lui Fra Angelico din capela vaticană a papei Nicolae al V-lea.


Urmând exemplul comunităţii apostolice din Ierusalim, care avea şapte diaconi însărcinaţi cu administrarea bunurilor materiale dăruite pentru ajutorul văduvelor, săracilor, orfanilor, şi Biserica din Roma şi-a format un mare număr de diaconi, pe care papa Sixt al II-lea i-a pus sub conducerea arhidiaconului Laurenţiu. Misiunea lor era aceeaşi: adunarea şi împărţirea lucrurilor oferite de credincioşi pentru cei lipsiţi. Este de înţeles deci că, atunci când a început persecuţia decretată de Valerian, papa, arestat şi condamnat la moarte, i-a dat ordin diaconului său să le împartă săracilor tot ceea ce mai avea.

Când împăratul, citim în Passio, i-a poruncit lui Laurenţiu să-i predea bunurile pe care le deţinea Biserica, acesta a chemat în faţa lui Valerian mulţimea de săraci pe care îi ajutase şi i-a spus: iată comorile noastre, care nu scad niciodată, aduc venit întotdeauna şi pot fi găsite oriunde. Asemenea acestui răspuns înţelept şi adânc sunt şi ultimele cuvinte ale martirului, care, pus pe un grătar de fier deasupra cărbunilor aprinşi, după ce-a fost ars de tot pe o parte, a mai avut tăria să le spună călăilor: iată, pe o parte sunt fript. Întoarceţi-mă pe cealaltă.

Potrivit cronicii Depositio Martyrum, diaconul Laurenţiu a murit în ziua de 10 august a anului 258.

Rugăciune
Dumnezeule, înflăcărat de iubirea ta, sfântul diacon Laurenţiu a slujit cu aleasă fidelitate şi s-a învrednicit de gloria martiriului. Fă-ne şi pe noi să iubim ceea ce a iubit el şi să înfăptuim ceea ce ne-a învăţat. Amin. 

Niciun comentariu:

Des coeurs qui se rencontrent