Așa cum e frumos iarna...

Stigmatele sf. Francisc de Assisi

La Verna

În timp ce fericitul Francisc se ruga la poalele muntelui Verna, avu viziunea lui Cristos în chipul unui Serafim crucificat. Acesta îi întimpări semnele cuielor făcute prin răstignirea pe Cruce la mâini, la picioare și în partea dreaptă a coastelor: aceleași semne pe care le-a avut Domnul Isus Cristos.

(Legenda Maior XIII, 3; i Cel 94,95)

Această scenă a inspirat nenumărate opere artistice de-a lungul secolelor. Muntele Verna (abreviere probabil de la Mons Cavernae) se află în regiunea Casentino. I-a fost oferită sfântului Francisc pe la 1213 de către contele Orlando Cattani da Chiusi della Verna. Adesea Francisc se regăsea aici și de multe ori s-au petrecut lucuri minunate.

Dimineața foarte devreme în ziua de 15 septembrie 1224, în timp ce Francisc se ruga într-un loc retras al Muntelui văzu coborând din cer un Serafim care avea șase aripi care luminoase, două la spate, două la șolduri și două la picioare. Aripile lăsau să se vadă imaginea unui om crucificat. Francisc rămase uimit deoarece știa prea bine că durerile pătimirii nu se împacă deloc cu beatitudinea unui Serafim.

Mai târziu a înțeles că Dumnezeu îi dădea de veste transformarea totală de care va avea parte trupul său și care îl va face asemănător cu Cristos pironit pe cruce. Cele șase aripi ale Serafimului pot simboliza cele șase trepte care conduc mintea la iluminarea perfectă sau cele șase trepte ale tronului lui Solomon, adică drumul care duce la cea mai înaltă înțelepciune, la cea mai profundă pace a Duhului Sfânt. Această desăvârșire va avea loc atunci când, așa cum spune Sf. Bonaventura da Bagnoregio în cartea sa Itinerarium mentis in Deum, mintea va vedea „reuniți împreună Primul și Ultimul, mai marele și infinitul, circumferința și centrul, alfa și omega, cauza și cel cauzat, Creatorul și creatura”.

Când viziunea dispăru începu să apară în mâinile și în picioarele sf. Francisc semnele cuielor. Chiar și în pieptul său avea o rană deschisă din care adesea curgea sânge care îi păta haina.

Prin intermediul stigmatelor Francisc se identifică cu Cristos nu doar spiritual, dar și în mod fizic. Verna a fost pentru el muntele Tabor al schimbării la față, dar și Golgota suferinței.

Dante Alighieri în cântul XI al Paradisului (vv. 106-108) va spune:

pe unde-n munţi

Cristos mântuitorul îi dărui stigmatele preasfinte

şi pân' la moarte le simţi fiorul.

Ar fi multe de spus despre fenomenul „stigmatelor”. Trebuie să spunem totuși că acelea ale Sf. Francisc au fost cele mai cunoscute în istoria creștinismului și primele deoarece se mai cunosc cel puțin 300 alte cazuri, nu toate dovedite. În cazul Sf. Francisc așa-zisul „Pergamentul de la Assisi” numește 16 martori care după moartea sa au văzut și atins stigmatele sale.