Sfânta Adela, o prinţesă merovingiană, după moartea soţului său, Alberic, a intrat în
mănăstirea din Pfalzel, mănăstire fondată chiar de ea. A fost stareța acestei mănăstiri. A murit în
jurul anului 730.
Sfânta Adela este renumită şi pentru viaţa şi activitatea unui nepot al său, Grigore, pe care
ea l-a luat în mănăstire şi s-a îngrijit de formaţia sa spirituală. Cu prilejul unei vizite a sfântului
Bonifaciu, care se afla în trecere prin oraş, pe când stăteau la masă, nepotul stareţei, în vârstă de
cincisprezece ani, a fost rugat să citească un text în limba latină, pentru a se respecta regula de a se
face lectură în timpul mesei. La terminarea lecturii, Bonifaciu i-a cerut tânărului să facă un mic
rezumat în limba vorbită de el, dar acesta nu a fost capabil. Atunci, sfântul Bonifaciu a ţinut pentru
întreaga comunitate o omilie atât de frumoasă şi de atrăgătoare, încât Grigore s-a hotărât să-l
urmeze pe înflăcăratul predicator oriunde se va duce. El nu l-a mai părăsit pe învăţătorul său. L-a
urmat nu numai pe drumurile Germaniei, dar şi pe drumul ştiinţei şi al sfinţeniei, ajungând să fie
episcop, iar după moarte, a fost declarat sfânt şi este amintit de Martirologiul Roman în ziua de 25
august.
Sfântul Grigore scoate din uitare viaţa sfintei Adela, evenimentul fiind ca o licărire de
lumină în contextual nebuloasei în care se află istoria vieții ei.
Rugăciune
Dumnezeule, prin darul tău, sfânta Adela a stăruit în urmarea lui Cristos cel sărac şi smerit.
Te rugăm, dăruieşte-ne, prin mijlocirea ei, harul, ca, înaintând cu fidelitate în chemarea noastră, să
putem ajunge la acea desăvârşire pe care ne-ai arătat-o în Fiul tău. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu