S-a născut în jurul anului 470, dintr-o familie din sudul Franţei. La vârsta de 19 ani, a intrat
în vestita mănăstire de la Lérins, unde a rămas cinci ani. După această perioadă de reculegere şi
pregătire, a fost hirotonit preot în catedrala din Arles, marele centru administrativ şi bisericesc aflat
la gurile Ronului. La început, a condus o mănăstire aşezată pe o insulă a Ronului, iar apoi, în anul
503, i s-a încredinţat păstorirea episcopiei de Arles.
Biserica din Arles, în acea vreme, se bucura de o autoritate specială: episcopul său
supraveghea toată viaţa bisericească din Galia şi din Spania, avea dreptul să convoace concilii şi să-
i scrie papei, direct, în plic închis. La prestigiul pe care i-l dădea funcţia ocupată, Cezar a adăugat
unul şi mai mare, acela al propriei sale valori. Deşi regii vizigoţi şt ostrogoţi de care depindea din
punct de vedere administrativ erau aderenţi ai ereziei ariene, el a ştiut să menţină cu ei relaţii bune,
şi astfel, să-şi păstorească vastul teritoriu încredinţat, prin conciliile pe care le-a ţinut şi prin
scrierile sale. De la el ne-au rămas câteva tratate mici, câteva scrisori, aproape o sută de predici şi o
regulă mănăstirească respectată în mănăstirile de femei până la apariţia şi impunerea Regulii
benedictine. A murit în anul 543, lăsând amintirea unui păstor sfânt şi învăţat.
Rugăciune
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, tu l-ai dăruit pe sfântul Cezar ca episcop al Bisericii tale
sfinte. Fă, te rugăm, ca tot ceea ce el ne-a încredinţat, inspirat de Duhul lui Dumnezeu, să prindă
necontenit rădăcini în inimile noastre, iar el, pe care îl primim, din darul tău, ca ocrotitor, să ne fie
mijlocitor la tronul îndurării tale. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu