În anul 484 regele vandalilor, Huneric, dezlănțui o persecuție furioasă împotriva creștinilor
care nu aderaseră la teoriile ariane. Conform cu relatările lui Vittore di Vita, victimele au fost
numeroase în special printre clerul cartaginez: o parte au suferit martiriul, iar o altă parte au fost
exilați. Totuși acest scriitor african, contemporan al faptelor, făcând o listă a numelor episcopilor,
preoților și diaconilor martirizați sau exilați, nu face nici o trimitere la Octavian.
Numele acestui martir apare la Grigore din Tours alături de câteva informații sumare și
generice: în cadrul persecuției dezlănțuite de Huneric, pe lângă episcopii Eugen din Cartagina și
Vindemialus, au fost martirizați tot în Cartagina Octavian, arhidiacon, și mulți alți bărbați și femei
(484). E dificilă stabilirea veridicității acestei informații. Molanus (Jan van der Meulen) îl inserează
în Usvardi Martirologium la 22 martie.
Rugăciune
Dumnezeule, de la care credinţa primeşte statornicie şi slăbiciunea putere, dă-ne, te rugăm,
harul, ca, prin rugăciunile şi exemplul sfinţilor martiri Octavian și însoțitorii săi, să fim părtaşi de
pătimirea şi învierea Fiului tău unul-născut, ca să dobândim împreună cu ei bucuria desăvârşită în
împărăţia ta. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu