27 martie: Fericitul Pellegrino, preot

Atunci când s-a prezentat sfântului Francisc de Assisi auzi cuvintele: Tu îl vei sluji pe Dumnezeu în smerita condiție de frate religios și te vei dedica în special în practica umilinței. Pellegrino, care provenea din familia nobilă și bogată de Falerone și care studiase filosofia și dreptul canonic la Bologna, acceptă profeția sfântului Francisc ca pe o poruncă și pentru întreaga sa viață a vrut să rămână în modesta condiție de frate simplu, dedicat slujirii cele mai umile și deseori ascuns în conventele cele mai sărăcăcioase și retrase.

Fericitul Bernard de Quintavalle l-a considerat, dintre primii discipoli ai sfântul Francisc, unul dintre cei mai exemplari. Fratele Pellegrino, dintr-o sfântă fervoare, se hotărî să se îndrepte spre Țara Sfântă, în căutarea martiriului din mâna necredincioșilor, aspirație pioasă din acel timp a multor frați. În realitate însă, găsi respect și toleranță.

Întors în Italia, Pellegrino își reluă viața smerită și ascunsă, însă pe cât se ascundea, pe atât și faima sfințeniei sale se răspândea peste tot. În ultimii ani ai vieții sale, la o vârstă tânără, se stabili în conventul din San Severino Marche (Macerata) și acolo muri în anul 1233. După moartea sa s-au petrecut minuni care l-au făcut și mai iubit și venerat.

Rugăciune

Dumnezeule atotputernic şi veşnic, care ai consfinţit bucuria acestei zile, ridicându-l în gloria ta pe fericitul Pellegrino, dă-ne, te rugăm, harul să păstrăm cu statornicie credinţa pe care el a răspândit-o cu neobosită râvnă şi să ne străduim a o mărturisi prin faptele noastre. Amin.