26 aprilie: Sfinții Anaclet și Marcelin, papi martiri

Este binecunoscut faptul că primii creştini şi chiar sfinţii Apostoli, nu se gândeau să lase mărturie şi documente pentru posteritate, dar grija lor principală era de a urma cu credinţă calea, adevărul şi viaţa aduse în lume de Cristos, Dumnezeul venit între oameni, şi de a se face vrednici să fie primiţi în împărăţia lui Dumnezeu. Trebuie să ţinem seama şi de împrejurarea că mulţi dintre cei care îmbrăţişau Evanghelia erau oameni simpli, fără ştiinţă de carte, nedeprinşi să consemneze în scris sau să imprime în diferite forme amintirea persoanelor şi evenimentelor timpului. Pentru acest motiv, documentele rămase din primele timpuri sunt foarte rare şi neclare.

Astfel, despre sfântul Anaclet se ştie că a fost unul dintre succesorii imediaţi ai sfântului apostol Petru şi a condus biserica de la anul 79 la anul 90. Se pare că era de loc din Atena. Este probabil că Anaclet a fost un om energic şi de iniţiativă, deoarece lui i se atribuie zidirea unui memorial pentru rămăşiţele pământeşti ale pescarului din Galileea, aşezat de Cristos drept Piatra de temelie a Bisericii sale. Alături de acest memorial a fost înmormântat şi sfântul Anaclet.

Multă vreme, papa Marcelin a fost confundat cu papa Marcel I, a cărui comemorare se face la 16 ianuarie. Cercetările mai atente au arătat ca Marcelin a condus Biserica în două perioade, 295 şi 304-305, înaintea sfântului Marcel. Despre el nu se mai ştie altceva decât că a fost înmormântat în cimitirul Priscilei, lângă sfântul martir Crescenţian. Marcelin a fost la cârma corabiei lui Petru tocmai în focul marii prigoane începute de Diocleţian în anul 303, când împăratul poruncise, sub ameninţarea cu moartea, să fie predate toate cărţile sfinte ale creştinilor, spre a fi arse. În veacul al V-lea, s-a afirmat că însuşi papa Marcelin, îngrozit de pedepsele crunte ce se aplicau celor care erau aflaţi că ascundeau aceste cărţi, ar fi devenit trădător al sfintelor cărţi. Sfântul Augustin răspunde că nu poate fi considerat trădător un episcop care şi-a dat sângele şi viaţa pentru Cristos.

Rugăciune

Dumnezeule atotputernic şi veşnic, tu le-ai dat sfinţilor papi Anaclet și Marcelin harul de a pătimi pentru Cristos. Vino şi în ajutorul slăbiciunii noastre, pentru ca, după cum ei nu au pregetat să moară pentru tine, tot astfel, şi noi să te putem mărturisi cu tărie prin întreaga noastră viaţă. Amin.