15 septembrie 2016

16 septembrie: Sfinții Corneliu, papă și Ciprian, episcop, martiri


Papa Corneliu i episcopul de Cartagina, Ciprian, sunt douvictime ilustre ale persecuiei din timpul împratului Valerian, primul fiind martirizat în iunie 253, iar al doilea, la 14 septembrie 258. Încde la jumtatea secolului al IV-lea, în crile liturgice de la Roma sunt amintii împreunîn aceeai zi, deoarece i în viaţă au fost alturi unul de altul, într-o problemde mare însemntate pentru ei personal i pentru Biserica cretin.


Corneliu a fost ales papîn anul 251, dupo îndelungatperioadîn care scaunul apostolic a fost vacant, din pricina persecuiei declanate de împratul Deciu. Chiar de la început, Corneliu a întâmpinat împotrivirea preotului Novaian, care îl acuza c, în timpul prigoanei, i-a cumprat cu bani un certificat de sacrificare, libellum sacrificii, adico dovadeliberatde autorităţile de stat, care confirma cpurttorul a adus sacrificii zeilor Imperiului, i astfel, acesta era la adpost de multe neplceri. Novaian a lsat sfie proclamat papde ctre un grup de credincioi. Conflictul ne aratpreocuprile primilor cretini cu privire la conduita ce trebuia urmatfaţă de fraii lor, care nu au dat dovadde eroism în timpul persecuiei, sau chiar au apostaziat, i, duptrecerea furtunii, doreau sfie reprimii în Biseric. Novaian era rigorist. Corneliu avea o atitudine mai înelegtoare, dei personal era în afarde orice bnuial. Deoarece i Biserica din Africa era confruntatcu aceeai problem, episcopul de Cartagina a inut un conciliu i a scris o carte, De lapsis (Despre cei czui). Papa Corneliu îi scrie episcopului Ciprian i îi cere sprijinul. Acesta îi trimite documentele Conciliului, precum i tratatul De Ecclesiae unitate (Despre unitatea Bisericii), i se declarde partea lui Corneliu, împreuncu toi episcopii africani. Între cei doi oameni s-a legat o prietenie strâns. Novaian a fost excomunicat.

Papa Corneliu a trimis Bisericilor locale textul hotrârilor luate de Conciliul din Cartagina cu privire la modul cum trebuie procedat faţă de apostaii doritori sse reintegreze în Biseric. Istoricul Eusebiu citeazcâteva pasaje din scrisoarea adresatepiscopului Fabius, unul dintre cei înclinai snu accepte hotrârea oficial. Scrisoarea este de o mare însemntate pentru noi, deoarece ne ajutscunoatem efectivul clerului roman, în jurul anului 250: 47 de preoi, 7 diaconi, 7 subdiaconi, 42 de acolii, 42 de exorciti, lectori, portari. Se menionează şi numrul de 1500 de vduve i sraci ajutai de comunitatea cretin.

Imperiul Roman a cunoscut o epidemie groaznicde ciumîn anul 251. Cretinii au fost considerai rspunztori, deoarece au provocat mânia zeilor prin refuzul lor de a aduce sacrificii. S- a declanat un nou val de persecuii, în timpul crora papa Corneliu a fost exilat la Centum Cellae (astzi, Cività Vecchia), unde a murit în anul 253.

Ciprian, marele prieten al papei Corneliu, era nscut la Cartagina, în jurul anului 210. A fost profesor de retorică şi avocat. Citind Biblia i cunoscând viaa cretin, la vârsta de 36 de ani, s-a convertit la cretinism i a primit botezul. Duptrei ani, în 249, a fost ales la conducerea Bisericii din Cartagina, dar abia i-a început activitatea ca episcop, când împratul Decius a promulgat legea privitoare la certificatul de cetăţenie. Cretinii erau obligai sse prezinte în faa magistrailor i scearlibellus, certificatul de cetăţeni buni i leali, ce se elibera numai acelora care, în prealabil, aruncau câteva boabe de tmâie pe jarul aflat la picioarele unui idol al Imperiului Roman.

De aceastapostazie obligatorie, muli cretini au încercat sscape printr-o stratagem: cumprau certificatele de la funcionari care le vindeau clandestin. Aceti cretini au fost numii Libelàtici, iar cretinii care i-au renegat credina au fost numii Lapsi (czui). Ciprian a considerat oportun sse sustragacestei obligaii, fugind din orala ar.

Dupîncetarea prigoanei, Ciprian a revenit în oraş şi a cerut convocarea în conciliu tuturor episcopilor din Africa, spre a lua o hotrâre comunprivind reprimirea în Biserica libelaticilor i a celor apostai. La propunerea episcopului Ciprian i duplungi discuii, s-a hotrât ca primii sfie admii în comunitatea bisericeascdupce vor fi împlinit penitena prescrisde episcop, iar apostaii sfie primii la sfintele taine numai în ceasul morii, dacvor da dovadde statornicie în trirea vieii de buni cretini. Aceastlinie moderata fost aprobată şi de papa Corneliu.


Sfântul Ciprian a intervenit i într-o altdisputa timpului su: dacbotezul administrat de eretici este sau nu este valabil. Papa tefan, urmaal sfântului Corneliu, i majoritatea episcopilor susineau prerea cbotezul ereticilor este valabil, daca fost svârit în forma prescrisde Biseric, i, prin urmare, atunci când un eretic revine la credina catolic, nu trebuie sfie botezat a doua oar. Ciprian nu admitea valabilitatea botezului de la eretici în nici un caz, i împotrivirea lui a mers atât de departe, încât papa tefan a fost nevoit srecurgla propunerea excomunicrii. Nu s-a ajuns la excomunicare, deoarece o noupersecuie s-a abtut asupra Bisericii. Papa tefan a fost martirizat în anul 257, iar Ciprian a fost arestat la 30 august 258 i exilat. Dorind sdea o mrturie publica credinei sale faţă de Cristos, el a revenit în oraş şi, în ziua de 14 septembrie, în faa credincioilor si, a fost executat prin tierea capului. Cretinii din Cartagina au întins pe pmânt bucăţi de pânzalb, ca sadune sângele din corpul martirului, i au pstrat aceste pânze ca o relicvsfânt.

Rugciune
Dumnezeule, care i-ai druit poporului tu pe sfinii Corneliu i Ciprian, ca pstori plini de râvnă şi martiri nebiruii, d-ne, te rugm, prin mijlocirea lor, harul, sfim întrii în credinţă şi statornicie i slucrm cu generozitate pentru unitatea Bisericii. Amin. 

Niciun comentariu:

Des coeurs qui se rencontrent