26 iulie: Sfinții Ioachim și Ana, părinții Preasfintei Fecioare Maria

Sfintele evanghelii nu amintesc nimic despre părinţii Preacuratei Fecioare Maria, dar scrierile apocrife, nerecunoscute de Biserică deoarece conţin şi adăugiri inexacte, ne dau multe amănunte. Din ele se ştie că mama Fecioarei Maria se numea Ana, iar tatăl, Ioachim. Amândoi erau din tribul lui Iuda, tribul din care a fost ales regele David, şi trăiau o viaţă sfântă. Stăpâneau mari turme de oi, dar, din nefericire, o grea durere le umbrea viaţa: nu aveau copii. La evrei, faptul acesta se considera o pedeapsă de la Dumnezeu şi constituia o dezonoare pentru familie. Uneori, li se refuza primirea darurilor pe care le aduceau la templu. Mâhnit şi umilit, Ioachim a plecat cu turmele la munte, unde a rămas timp de cinci luni, până când un înger îl sfătuieşte să revină la Ierusalim. Acelaşi înger, trimis de Dumnezeu, îi destăinui Anei că, la întoarcerea soţului de pe munte, ea va fi mamă. Plină de fericire, Ana merge în întâmpinarea lui Ioachim şi-l întâlneşte la Poarta aurită.

O bucurie adâncă le cuprinde sufletele când se privesc unul pe altul şi, împreună, îi mulţumesc lui Dumnezeu că le-a ascultat rugăciunea îndelungată. În prima perioadă a cultului sfinţilor Ioachim şi Ana, pictorii au ales tocmai această întâlnire a soţilor fericiţi pentru a le cinsti amintirea în sfintele icoane. Mai târziu, sfânta Ana va fi reprezentată ţinând-o în braţe, sau alături de ea, pe copila Maria şi citind împreună Cartea Sfântă. Urmând exemplul mamei lui Samuel, părinţii Mariei au încredinţat-o pe copila lor, încă de la frageda vârstă de 3 ani, templului din Ierusalim, pentru a fi crescută şi formată în cunoaşterea Cărţii Sfinte şi în iubirea de Dumnezeu.

Cultul părinţilor sfinţi ai Maicii Domnului este foarte vechi, îndeosebi în părţile Răsăritului. În anul 550, împăratul Justinian a zidit la Constantinopol o bazilică în cinstea sfintei Ana. Din Răsărit, cinstirea Sfintei Ana s-a răspândit în Apus şi, în anul 1584, a fost instituită o sărbătoare oficială pentru întreaga Biserică.

Referitor la soţul Sfintei Ana, s-a păstrat o anumită rezervă, deoarece cărţile apocrife care îl aminteau îi atribuiau nume diferite. În afară de numele Ioachim, tatăl Maicii Domnului a mai purtat numele de Cleofa, Sadac, Eli.

După roade se cunoaşte pomul, spunea Isus în Evanghelie. Familia bătrânilor Ioachim şi Ana a dăruit lumii o floare şi un fruct unic: Preacurata Fecioară Maria, care, printr-un privilegiu divin extraordinar, a fost scutită de păcatul strămoşesc, pentru a deveni templul viu al lui Dumnezeu făcut om. După sfinţenia rodului, putem cunoaşte valoarea şi sfinţenia celor care i-au dat viaţa: sfinţii Ioachim şi Ana.

Rugăciune

Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, care le-ai dat sfinţilor Ioachim şi Ana harul, ca din ei să se nască mama Fiului tău întrupat, dăruieşte-ne şi nouă, prin rugăciunile lor, mântuirea pe care ai făgăduit-o poporului tău. Amin.