22 iulie: Sfânta Maria Magdalena

Calendarul Bisericii Romano-Catolice, la data de 22 iulie, comemorează pe Maria Magdalena căreia Domnul Isus Cristos i s-a arătat după învierea sa, și nu pe sora sfintei Marta, nici pe femeia păcătoasă căreia Domnul i-a iertat păcatele.

Maria Magdalena este o persoană binecunoscută apostolilor şi care îl urmează pe Isus din Galileea, deci din primul an, şi până la înălţare. Sufletul şi viaţa Mariei Magdalena cuprind comori de credinţă, dărnicie, slujire umilă, iubire statornică faţă de Învățătorul şi față de Maria, mama lui.

El trecea prin cetăți și sate, predicând și ducând vestea cea bună a împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu el. De asemenea, unele dintre femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, numită Magdalena, din care scosese șapte diavoli, și Ioana, soția lui Cuza, administrator al lui Irod, Suzana și multe altele care îi slujeau cu ceea ce aveau (Lc 8,l-3).

Din care ieşise şapte demoni, această expresie nu înseamnă că a fost o păcătoasă, deoarece posesiunea diabolică nu implică starea de păcat. Putem presupune chiar că avea un suflet ales, având în vedere că Isus o acceptă permanent în societatea apostolilor, primeşte darurile oferite pentru susţinerea lor, este aproape de sfânta Maria în momentele grele ale Calvarului. Când apostolii stăteau ascunşi de frica iudeilor, Maria Magdalena, împreună cu alte femei evlavioase, îl urmează de aproape pe Învăţătorul iubit şi-i veghează sfârşitul.

În dimineaţa zilei a treia, aleargă singură la mormânt şi rămâne înspăimântată când vede mormântul gol. Simte că se sfârşeşte ea însăşi. Se întoarce în oraş şi merge la Petru: L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştiu unde l-au pus (In 20, 2b). Era ultima încercare prin care au de trecut sufletele mari înainte de suprema revelaţie: sentimentul, experienţa dureroasă a dispariţiei lui Dumnezeu. Ea nu se descurajează. Se întoarce la locul unde ştia că l-a văzut ultima dată şi se roagă de presupusul grădinar să o ajute. Şi deodată se aude strigată pe nume: Maria. Recunoscându-l, îi răspunde cu numele pe care i l-a dat totdeauna: Rabbuni, adică Învăţătorule (In 20,16). Ea a înţeles deplin cuvântul: cine păzește poruncile mele, acela mă iubește (In 14,21). Isus înviat o trimite să le comunice apostolilor marele mister: du-te la fraţii mei şi spune-le că mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru (In 20, 17). Datorită încredinţării acestei misiuni, Maria Magdalena este numită Apostolul Apostolilor.

După o veche tradiţie grecească, ea ar fi mers la Efes, unde a murit. În acest oraş a locuit şi Ioan, apostolul pe care îl iubea Isus, împreună cu Maria, mama lui Isus.

Rugăciune

Dumnezeule, Fiul tău unul-născut i-a încredinţat Mariei Magdalena, înaintea tuturor, vestirea bucuriei pascale. Dă-ne, te rugăm, harul, ca, prin mijlocirea şi prin exemplul ei, să-l vestim pe Cristos cel înviat şi să-l vedem, odată, domnind cu tine în slavă. Amin.