După cucerirea de către vandali a Africii de Nord, creştinii catolici au avut de suferit multe
neplăceri, deoarece regii vandalilor îmbrăţişaseră arianismul. Din această cauză, Biserica Catolică
din Cartagina a rămas fără păstor sufletesc timp de peste treizeci de ani. În urma intervenţiei
împăratului de la Constantinopol, în anul 481, a putut fi ales un episcop, în persoana sfântul Eugen.
Zelul şi eforturile lui au dus la reînvierea vieţii creştineşti în toate bisericile catolice, fapt ce i-a
nemulţumit pe prelaţii arieni. Aceştia au reuşit să obţină de la regele Huneric un decret pentru
expulzarea tuturor episcopilor catolici, între ei fiind şi Eugen: 46 au fost trimişi la tăiat păduri în
Corsica şi 303 la muncile câmpului în Tunisia. După trei ani, în 487, au fost rechemaţi de către
urmaşul lui Huneric, Guatamund. Dar nu au avut decât o scurtă perioadă de linişte. Venind un alt
rege, Eugen este deportat în Languedoc (sudul Franţei de astăzi), unde îşi sfârşeşte zilele la Albi, în
anul 505.
Rugăciune
Dumnezeule, care ai binevoit să-i dăruieşti Bisericii tale un chip al bunului Păstor, în
persoana sfântului Eugen, prin mijlocirea lui, învredniceşte-ne cu bunătate să ajungem la păşunile
tale veşnice. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu