Translate

05 octombrie 2025

Gând pentru Duminică, 5 octombrie 2025

† DUMINICA a 27-a de peste an

Lecturi: Hab 1,2-3;2,2-4; Ps 94; 2Tim 1,6-8.13-14; Lc 17,5-10




 

Credința și faptele sunt două elemente care au provocat de-a lungul istoriei. Cum se poate trăi în mod autentic credința care e dar gratuit al Domnului și a da în același timp cu sinceritate propriul răspuns la darul primit? Mesajul Cuvântului Domnului din această duminică ne ajută să reflectăm această dinamică. Credință nu este doar o adresare formală către Dumnezeu, ci o trăire concretă a iubirii, a dreptății și a milei.

În lectura din cartea profetului Habacuc (Hab 1,2-3;2,2-4), glasul celui care suferă se ridică către Dumnezeu: „Până când voi striga către tine, Doamne, şi tu nu vei asculta? Până când voi striga la tine: 'Violenţă!' şi tu nu mântuieşti?” Habacuc exprimă durerea și frustrarea celui care se confruntă cu nedreptatea și violența din lume. Răspunsul Domnului vine ca o chemare la răbdare și credință: „Cel drept va trăi prin credinţa lui.” Acest mesaj ne îndeamnă să așteptăm cu încredere împlinirea planurilor lui Dumnezeu, chiar și atunci când ele par să întârzie.

În Scrisoarea către Timotei, apostolul Paul ne cheamă să ne reînnoim darul credinței și să mărturisim adevărul cu curaj. Suntem îndemnați să trăim nu prin propriile noastre merite, ci prin harul lui Dumnezeu. Această libertate creștină ne eliberează de frică și ne deschide către o viață de iubire și mărturie autentică. Este o chemare la mărturie și curaj, la trăirea unei credințe autentice care nu se bazează pe meritele noastre, ci pe darul Duhului Sfânt.

Evanghelia după Luca (Lc 17,5-10) ne prezintă cererea apostolilor: „Măreşte-ne credinţa!” Isus răspunde că o credință cât un grăunte de muștar poate muta munți, subliniind puterea unei credințe autentice. Dar în același timp, parabola despre servitorul smerit ne învață importanța umilinței și a slujirii fără a aștepta recompense. Credința adevărată se manifestă prin acțiuni de iubire și slujire dezinteresată.

Această zi este și Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului, un prilej de a ne deschide inimile și comunitățile pentru a-i primi pe cei vulnerabili. Credința autentică ne cheamă să fim martori ai iubirii lui Dumnezeu în lumea noastră, prin gesturi de milă, solidaritate și pace.

În concluzie, lecturile de astăzi ne provoacă să trăim o credință autentică, care se exprimă prin iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele. Ne cheamă să fim smeriți, să ne abandonăm în voia Domnului și să fim martori ai iubirii Sale. Rugăciunea noastră să fie ca Domnul să ne ajute să reflectăm această credință în faptele noastre, să primim pe cei din jur cu inimă deschisă și să trăim bucuria de a fi copiii lui Dumnezeu, chemați să aducă pace și dreptate în lume.

Această duminică amintește Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului, o oportunitate de a reflecta asupra chemării noastre de a-i primi pe cei vulnerabili. Credința noastră ne îndeamnă să fim martori ai iubirii lui Dumnezeu prin acte de solidaritate și milă față de cei aflați în nevoie.

Lecturile de astăzi ne provoacă să trăim o credință autentică, care se exprimă prin răbdare, smerenie și fapte de iubire. Suntem chemați să ne abandonăm voința în mâinile lui Dumnezeu, să ascultăm glasul Lui și să fim martori ai iubirii Sale în lume. Credința ne conduce spre adevărata pace și bucurie, o bucurie care transcende circumstanțele vieții și ne leagă de promisiunea vieții veșnice.

Niciun comentariu:

Des coeurs qui se rencontrent