La fântână merg cei cărora le este sete

Parcurgi un drum relativ lung.  Ca tot omul la un moment dat ți-e foame. Dar mai ales simți setea. Asa e normal la mijlocul zilei. Și atunci te oprești lângă o fântână. Dar nu ai cu ce scoate apa. Of... asta chiar că e o mare problemă. Și atunci apare o persoană care are cele necesare, care nu te privește prea bine, dar mai ales tu nu o privești bine... Și chiar ai muuulte motive. De fapt ar trebui să spunem, cum spui de obicei în astfel de conteste, că ai motive întemeiate să nu ai o apropiere prea mare de acea persoană. De fapt, ai fi chiar dator cu un anumit dispreț. Asta îți garantează punerea problemelor în cui...

Fac astfel referință la imaginea oferită în capitolul al IV-lea din Evanghelia după sfântul Ioan când Isus se întâlnește cu o femeie din Samaria. El este cel care cere apă. Isus este observat cu atenți, i se pune în cârcă anumite acuzații. Dar El vrea să construiască pacea, să îndrepte răul, să creeze punți de legătură între oameni, să facă toate noi.

Dar asta înseamnă să oferi o premiză de nou. Să ierți. Nu doar să dai sub preș ci să oferi posibilitatea celui întâlnit de a se înnoi.

Cam de vreo sută de ani se vorbește despre introspecție, retrospecție, psihalaniză și altele asemenea. Apoi se vorbește despre determinism, despre influențe profunde sau superficiale, despre ceea ce rezultă anumitor acte săvârșite sau suferite. Aceste cuvinte numesc realități și teorii foarte complexe. Însă tare mă tem să ne opintim aici. Prea de multe ori există o astfel de tendință.

Femeia din Samaria ar trebui bine studiată. Cu siguranță făcându-i-se în mod corect prognosticul ar avea de ce se trata. Dar nu aș intra în detalii din lipsă de informații suficiente.

Din întâlnirea cu Isus însă iese altceva la iveală. Ea descoperă că are dreptul la viață, la o viață nouă. Bucuria acestei întâlniri minunate ea o împărtășește pentru că anumite lucruri nu se pot ascunde: când bucuria este prea mare pur și simplu iese afară, este oferită.

Cu siguranță, samariteanca a avut posibilitatea să se descopere pe sine, întâlnindu-l pe Domnul. El asta a dorit: nu s-a ascuns sub chipul celui care face parte dintr-un grup privilegiat ci a dorit să ofere viața pe care apa fântânii o simbolizează.

Întâlnirea asta a devenit eliberare pentru că Isus a oferit posibilitatea de convertire. El nu a închis ci a deschis un drum spre bucurie, spre viață.

Un mot de Bonne Nouvelle

Saint Jean l’Évangéliste, apôtre et "Théologien" : un géant trop méconnu

Sfântul Lucian din Antiohia, martir

Era originar din Samosata (Siria). Părinții i-au dat o educație aleasă însă a rămas orfan la vârsta de 12 ani. A renunțat la bunurile sale pentru a se consacra în totalitate cunoașterii Sfintelor Scripturi și apărării adevăratei credințe.

La Antiohia a fost hirotonit preot. În jurul său s-a format o școală la care mulți tineri veneau să primească învățătură. Zelul său i-a revoltat pe adversarii credinței în Isus Cristos. A fost arestat din porunca împăratului Maximin și a rămas nouă ani în închisoare. De acolo a reușit să scrie scrisori către credincioșii din Antiohia pentru a-i consola și pentru a-i întări.

Pentru că refuza cu obstinență să aducă sacrificii zeilor romani și pentru faptul că nu înceta să facă discursuri apologetice în fața judecătorilor săi, a fost executat la 7 ianuarie 312.


Rugăciune

Dumnezeule atotputernic și îndurător, noi implorăm cu umilință puterea și bunătatea ta. Sfântul Lucian, un zelos preot al tău s-a dăruit cu totul ție, vestindu-te cu mult zel până când s-a învrednicit de coroana martiriului. Prin mijlocirea lui, dăruiește-ne nouă, ucenicilor tăi să îți fim slujitori fideli, până la sfârșit. Amin.

O tradiție franciscană... extragerea sfinților protectori

La început de an lumea pare să fie într-o goană continuă pentru a-și găsi norocul. Se cumpără tot felul de bilete de loterie, se aleg numere și se așteaptă cu sufletul la gură extragerea numerelor câștigătoare. În convente însă există o altfel de tradiție: extragerea sfinților protectori.

În general această extragere are loc în seara zilei de 5 ianuarie.  Fiecare comunitate se adună, iar superiorul îi invită pe toți la rugăciune pentru a cere lui Dumnezeu ocrotirea unui sfânt care apoi este extras pentru fiecare și care devine un Patron special al noului an. Sfântul care a fost extras este de asemenea propus pentru a fi mai bine cunoscut și imitat ca pe un model de viață.

Aceasta este o tradiție cu precădere franciscană însă ea s-a răspândit și la alte institute de viață consacrată și la persoane laice. Momentul este precedat adesea de binecuvântarea cu apă sfințită și incensarea cu tămâie a locurilor comune și a fiecărei camere. În alte locuri, cum ar fi în Malta, extragerea sfinților este însoțită cu extragerea altor două nume: acela al unui confrate în viață și al unui alt confrate defunct pentru care va trebui să se înalțe rugăciuni în acel an. În aproape toate conventele pe lângă numele sfântului protector se adaugă o maximă care conține un îndemn de pus în practică în timpul anului.

Extragerea sfântul protector nu este doar o tradiție, un act celebrat în fiecare an ci un îndemn, un imbold pentru toți pentru a trăi cu intensitate propria vocație la sfințenie.

Il Patriarca Ecumenico, Bartolomeo I, in visita ai frati di Istanbul

Domenica pomeriggio, 4 Gennaio, la Comunità di Sant'Antonio di Istanbul ha ricevuto una bellissima sorpresa: alle 14, Sua Santità, il Patriarca Ecumenico di Constantinopoli Bartholomeo I, si è recato alla basilica di Sant'Antonio. Ad accoglierlo i Frati della comunità, con il Guardiano, p. Iulina Pişta e qualche ospite, che è stato possibile raggiungere nel breve tempo intercorso dall'annuncio della visita.

L'obiettivo principale della visita del Patriarca era la mostra dal titolo: 'INCONTRI DELL'AMORE CHE RIMANE', allestita nel cortile della chiesa, in occasione della visita di Papa Francesco, mostra curata da p. Martin Kmetec.

La mostra sottolinea tre momenti ecumenici importanti: l'incontro a Gerusalemme tra Papa Paolo VI e Athenagoras I e tra Papa Francesco e Bartholomeo I e quello successivo, a  Constantinopoli, tra Papa Francesco e Bartholomeo I.

Alcune foto, elaborate ed esposte con testi e messaggi, sono state prestate dall'archivio del Patriarcato, mentre le ultime sono state realizzate dai fotografi Nicolaos Manginas, Nathalie Ritzmann et Murat Örencik.

Dopo un'attenta visita alla mostra, il Patriarca Bartholomeo si è recato alla Basilica di Sant'Antonio, accompagnato dai frati e dagli ospiti (p. Ruben Tierrablanca OFM e membri della comunità dei Focolari). Alla porta della chiesa un gruppo di Filippini lo ha accolto con canti natalizi. In chiesa, mentre i chierici rumeni cantavano, il Patriarca ha acceso le candele. Durante la visita al presepe, ha incontrato e benedetto la famiglia che era in attesa di celebrare il battesimo del bambino (la mamma è sorella di p. Giuseppe Robu).

Il Patriarca Bartholomeo ha benedetto l'icona che ritraea Pietro e Andrea e ha apposto sul retro la sua firma. È poi sceso nella cripta per ammirare i dipinti in stile bizantino.

La visita è terminata con l'incontro con p. Luigi Ianitto, nel salone del convento.

La mostra celebra momenti importantissimi di dialogo ecumenico, così come la visita del Patriarca Bartholomeo alla comunità di Sant'Antonio sottolinea l'impegno della Custodia dell'Oriente e di Terra Santa sulla stessa via.

Va ricordato che, durante il Capitolo, tenutosi l'estate scorsa, la Custodia ha istituito un Centro per il Dialogo.

Anche questo incontro è stato per i Frati carico di messaggi simbolici e rimane a testimonianza della fede nel Verbo Incarnato, che ci fa sperimentare la Sua gloria e quella del Padre, anche vivendo immersi nel mondo islamico.

Centro Ecumenico e di Dialogo Interreligioso

Custodia di Oriente e di Terra Santa

____________________________________________________________________________

Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu I, în vizită la frații din Istanbul

Duminică după-amiază (4 ianuarie), comunitatea franciscană Sfântul Anton din Istanbul a avut parte de o surpriză deosebită: pe la 14,00, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, și-a îndreptat pașii spre bazilica Sfântul Anton. L-au întâmpinat frații din comunitate, cu guardianul, p. Iulian Pișta și câțiva oaspeți care au putut fi invitați în scurta perioadă avută la dispoziție după anunțarea vizitei.

Obiectivul principal al vizitei Patriarhului a fost expoziția cu titlul Întâlniri ale dragostei care rămâne, desfășurată în curtea bisericii. Ea a fost îngrijită de p. Martin Kmetec cu ocazia vizitei papei Francisc în Turcia.

Expoziția subliniază trei momente importante: întâlnirea de la Iersusalim dintre papa Paul al VI-lea și Atenagoras I și cea dintre papa Francisc și Bartolomeu I și cea care a avut loc la Constantinopol, dintre papa Francisc și patriarhul Bartolomeu I.

Anumite imagini, elaborate și expuse alături de texte și mesaje, au fost oferite din arhiva Patriarhatului Ecumenic, iar celelalte au fost realizate de fotografii Nicolaos Manginas, Nathalie Ritzmann și Murat Örencik.

După o atentă vizită a acestui itinerariu fotografic, patriarhul Bartolomeu I s-a îndreptat spre bazilica Sfântul Anton, însoțit de către frați și ceilalți oaspeți (p. Ruben Tierrablanca OFM și membri ai comunității Focolari). La intrare în biserică un grup de filipinezi l-au primit cu cântece de Crăciun. În biserică, în timp ce clerici români cântau, Patriarhul a aprins niște lumânări. În timpul vizitei la presepiu (reprezentarea nașterii Domnului nostru Isus Cristos la Betleem), a întâlnit și binecuvântat familia care aștepta să fie celebrat botezul copilului lor (familia pr. Iosif Robu).

Patriarhul Bartolomeu a binecuvântat icoana în care sunt reprezentați apostolii Petru și Andrei după care și-a lăsat semnătura pe verso-ul icoanei. A coborât apoi în criptă unde a admirat picturile realizate în stil bizantin. Vizita s-a încheiat cu întâlnirea pr. Luigi Iannitto, în salonul conventului.

Expoziția celebrează momentele cele mai importante ale dialogului ecumenic, astfel cum vizita patriarhului Bartolomeu făcută comunității de la Sfântul Anton subliniază angajamentul Custodiei de Orient și Țara Sfântă pe această cale. Trebuie amintit faptul că, în timpul Capitolului Custodiei, celebrat vara trecută, Custodia a instituit un Centru pentru Dialog.

Și această întâlnire a fost pentru frați bogată în mesaje simbolice și rămâne să dea mărturie despre credința în Cuvântul Întrupat, care ne-a făcut să experimentăm slava sa și aceea a Tatălui, chiar dacă trăim într-o lume musulmană.

Centrul Ecumenic și de Dialog Interreligios

Custodia de Orient și Țara Sfântă

Rugăciune

Născătoare de Dumnezeu, tu, minunată creatură care te-ai învrednicit de tot harul, mă rog ție să mă însoțești pe drumul ce îl am de parcurs în viață. Datorită Fiului tău care m-a încredințat ție ca fiu atunci când se jertfea pe cruce, iar mie mi te-a dat drept mamă, vin cu încredere dinaintea ta. Când voi obosi, odihnește-mă în brațele tale. Când mă voi fi rătăcit pe cale, luminează-mă spre drumul bun. Când mintea îmi va fi tulbure, sfătuiește-mă ca o mămică. Când nu îmi voi găsi bucuria, zâmbește-mi. Sunt convins că atunci când îmi ești alături nimic nu mă poate tulbura. Amin.