Cuvântul s-a făcut trup!

Atunci când rupem Cuvântul și nu îi mai dăm importanță
începem să folosim cuvinte.
Atunci începem să ne placă întunericul
și ușor ne complacem în admirarea celor de jos…
Atunci ne înțepenim gâturile și ne spunem foarte convinși:
să fim realiști!

Realitatea noastră se oprește la cele pe care le deținem, le stăpânim.
Altceva… ce poate să mai fie?

Pentru că ne-am pierdut în multe și uneori mincinoase cuvinte
un prunc ni s-a dat nouă.
Acesta cu un zâmbet iubitor a coborât până la noi ca să ne înalțe.

Poate că de ziua lui ar trebui și noi măcar să îl primim...
pentru că sigur merită mai mult;
mai mult decât ar putea spune cuvintele.

Să vină îngerii din ceruri și să cânte în viața voastră
pentru ca în ziua nașterii lui Isus pe pământ
lumina să domnească pe acest pământ
pentru a arăta tuturor că el e Domnul inimilor noastre,
Cuvântul care s-a făcut trup!