23 octombrie 2016

24 octombrie: Sfântul Anton Maria Claret, episcop


Anton Claret era al cincilea dintre cei zece copii ai unui modest estor din Sallent, localitate aproape de Barcelona, în Spania. De mic a urmat meseria tatlui su, la Barcelona. Fiind înzestrat cu o inteligenţă excepional, a învăţat singur limba franceză şi limba latin, precum i arta tipografic. Cu toate acestea, simea o dorinţă puternicde a se retrage într-o mnstire de clugri contemplativi. Un preot care a observat calităţile sale extraordinare l-a sftuit srenune la acest gând i surmeze studiile teologice, pentru a deveni preot. A intrat în seminarul de la Vic i, la vârsta de douzeci i opt de ani, a fost hirotonit preot, fiind numit ajutor de paroh în satul su natal.


Duppatru ani de activitate, se duce la Roma i se pune la dispoziia Congregaiei De Propaganda Fide, dar o boalnemiloasîl obligsse retragîn inuturile natale. El se întoarce i- i stabilete locuina la Vic. Aici întemeiazo bibliotecreligioasă şi începe publicarea unui mare numr de brouri care sunt primite i citite cu mult interes de locuitorii de la periferiile oraului i din împrejurimi, deoarece expuneau în termeni simpli i clari diferite probleme de moral, de credinţă, de activităţi practice. Broura Drumul drept i sigur pentru a ajunge la cer a cunoscut peste dousute de ediii. Succesul apostolatului su a provocat multură şi dumnie în unii oameni de rea voinţă. Ei l-au ameninat cu moartea i, uneori, pe când el predica, îi aruncau în faţă fructe stricate. Pentru a nu agrava situaia, a prsit Catalonia i s-a retras în Insulele Canare, unde a rmas mai muli ani.


În anul 1849, s-a întors în Spania i, împreuncu ali cinci preoi, a întemeiat Congregaia misionarFiii Inimii Neprihnite a Mariei, ai crei membri sunt numii Claretini. În acelai an, la 4 august, este numit episcop de Cuba, teritoriu aflat în acea vreme sub stpânire spaniol, i al crui scaun episcopal era vacant de patruzeci de ani. Cu acea ocazie, el a voit ca la numele de Anton sasocieze i numele Maria, ca expresie a încrederii în ajutorul puternic al Maicii Preacurate. Ajuns la noul loc de activitate, îi reia munca de tiprire i rspândire a cuvântului scris. Dorind scontribuie i la dezvoltarea vieii materiale a credincioilor si, a întemeiat o coalde agricultură şi el însui a redactat câteva brouri despre cultivarea raionala pmântului. În jurul su, îns, s-au format doutabere de adversari: de o parte, colonitii spanioli îl gseau vinovat cse împotrivete sclaviei i ine cu rsculaii, de altparte, cubanezii naionaliti îl considerau vinovat, pentru cera spaniol. La 1 februarie 1856, pe când ieea din biseric, arhiepiscopul a fost lovit cu un cuit care i-a sfrâmat obrazul stâng. Deoarece viaa îi era în primejdie, a fost rechemat în Spania i numit duhovnic la curtea regal.

Evenimentele din anii 1867 l-au silit sse refugieze în Frana, unde a legat strânse prietenii cu lumea artitilor, pentru care a întemeiat o academie, pussub patronajul sfântului Mihai. A fost atins de o boalcare l-a consumat în scurtvreme i, la 24 octombrie 1870, cu douluni înainte de împlinirea vârstei de aizeci i trei de ani, se stingea în mnstirea Cisterciandin Fontfroide, asemenea lumânrii de cearce s-a consumat pentru a aduce în lume cldură şi lumin.

La 8 mai 1950, papa Pius al XII-lea l-a proclamat sfânt. Cu aceastocazie Sfântul Printe îl descria pe Anton Maria Claret ca fiind spirit mare, aprut pentru a aplana contrastele: poate fi considerat umil prin natere dar mreîn ochii lumii; mic din punct de vedere fizic, dar cu un suflet mare; modest în aparență, dar de o extraordinarcapacitate de a impune respect chiar i în faa celor mari de pe pmânt; cu un caracter puternic însde o suavblândee datoritausterității i penitenei sale; mereu în prezena lui Dumnezeu, chiar i în mijlocul unei prodigioase activități exterioare; calomniat i admirat, srbtorit i persecutat. i printre atâtea lucruri minunate, ca o luminsuav, a dat dovadde o minunatdevoiune față de Mama lui Dumnezeu.

Rugciune
Dumnezeule, care l-ai întrit pe sfântul episcop Anton Maria cu o minunatiubire i rbdare pentru a vesti popoarelor evanghelia, d-ne, te rugm, prin mijlocirea lui, harul, scutm numai cele ce sunt ale tale, i astfel, slucrm cu toate puterile pentru a-i dobândi noi frai lui Cristos. Amin. 

Niciun comentariu:

Des coeurs qui se rencontrent